Acasă » Stiri

Categoria Stiri

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 162 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

12 familii din comuna Motca sarbatoresc anul acesta NUNTA DE AUR

Primaria comunei Moțca va premia si in acest an 12 cupluri care au împlinit 50 de ani de căsnicie.

ARHIVA FOTO – Nunta de Aur

Este vorba despre: Apostol Miluța și Ștefan Dorina; Abălașei Toma și Maxim Elena; Copcea Gheorghe și Copcea Eugenia; Cucoș Gheorghe și Costea Mariea; Țâmpău Gheorghe și Palade Maricica; Elefteriu Ioan și Bârsan Maria; Măriuța Dănuț și Ursuleasa Ileana; Costea Șerban-Ion și Harja Elena; Florea Constantin și Ciurea Mari; Cocârță Constantin și Mătăsaru Lidia; Copcea Vasile și Ioneasa Valeria; Câtea Costică și Paraschiv Veronica.

Administratia locala a pregatit cate un plic cu 300 de lei, torturi, prajituri si sampanie pentru sarbatoriti.

„Avem 12 familii pe care le vom premia cu ocazia implinirii a 50 de ani de la căsătorie, adică NUNTA DE AUR și pentru care încercăm serbarea lor pe 27.12.2020 în cadru restrâns. Dacă nu vom avea voie, ne vom deplasa la domiciliul lor sau îi vom chema la Primăria Moțca la diferite ore, păstrând regulile de distanțare socială impuse de Guvern. Îi felicit și le doresc sănătate multă și un an nou fericit!”, a declarat primarul comunei Moțca, Constantin Serioja Hobincă.

Proiectele de dezvoltare prind contur în comuna Moțca. Lucrări de investiții în infrastructură și educație

Comunele din țară se modernizează, pas cu pas. Febra înfăptuirii proiectelor de dezvoltare este mare în unele localități rurale, acolo unde este  nevoie de investiții importante. Comuna Moțca a atras fonduri guvernamentale pentru proiecte locale. Primarul comunei Moțca, Constantin Serioja Hobincă, a anunțat pe pagina sa de facebook care este stadiul acestora.

Au început lucrările pe Proiectul de Modernizare prin asfaltare a drumurilor de interes local din comuna Moțca, prin PNDL2, pe distanța de 5581 m. Acest de-al doilea proiect de asfaltare, completează celălalt proiect și cuprinde următoarele străzi, în satul Moțca: strada Brutăriei, strada Zorilor, strada Învățător Nicolae Costea, Aleea Ion Creangă, strada Bazinului și strada Dumbrăvii. În satul Boureni cuprinde străzile: Văleni, Japeni, Capatanei și Dragoș Vodă.

Se lucrează de zor și la After School Moțca, unde s-au făcut branșări la utilități. Este o clădire frumoasă care va avea utilitate și unde 36 de copii își vor face lecțiile după reluarea cursurilor școlare. Primarul Hobincă speră ca în anul școlar 2021- 2022 să intre în funcțiune.

A fost finalizată și licitația pentru terenul cu baza sportivă, și va fi semnat contractul de execuție cu firma câștigătoare, iar lucrările vor începe când situația o va permite.

Și proiectul cu cei 6.902 m de canalizare în satul Moțca se va concretiza în curând.

Reabilitarea Căminului Cultural din Boureni este  aproape de final. Va urma apoi dotarea lui, prin Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

A fost livrat și mobilierul pentru dotarea Grădiniței nr.2 Moțca, proiect derulat prin GAL Codrii Pașcanilor, în valoare de 28.000 euro.

Primarul comunei Moțca, Constantin Serioja Hobincă este președintele asociației. Aceasta cuprinde un teritoriu alcătuit din 5 comune (16 sate) ce au vecinătate directă, amplasate geografic, de la nord la sud astfel:  Tătăruși,  Cristești,  Moțca,  Mirosloveşti și  Stolniceni-Prăjescu.  Scopul asociației este dezvoltarea durabilă a comunitaților din zona Regiunea Nord-Est și adiacentă acesteia.

Sursa: https://realitateasatelor.ro/proiectele-de-dezvoltare-prind-contur-in-comuna-motca-lucrari-de-investitii-in-infrastructura-si-educatie/

Deschiderea Noului An Scolar 12.09.2016